REZUMATUL PROIECTULUI

Scopul proiectului constă în sporirea întelegerii procesului de construcţie mediatică a europenizării în societatea românească, al cărei trend al modernizării este distinct faţă de evolutia modernă a multora dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Realizarea integrării europene este legată de cerinţele cetăţenilor privind europenizarea societăţii în fiecare ţară şi la nivelul UE.
Această investigaţie întreprinde o analiză a integrării europene şi a aşteptărilor faţă de europenizarea prin mass media, în special prin televiziune, un agent important de exprimare a problemelor cetăţenilor faţă de procesul de europenizare.
În consecinta, obiectivele specifice de cercetare ale proiectului sunt:

1. identificarea tipurilor de cerinte ale românilor cu privire la europenizare si a cailor prin care se comunica si se cunosc aceste cerinte;
2. stabilirea gradului în care televiziunea reflecta proiectele, guvernamentale sau ale altor actori sociali, privind europenizarea societatii românesti;
3 . studiul televiziunii ca agent al europenizarii în procesul de tranzitie de la modernizarea tendentiala din societatea româneasca, la modernizarea structurala din comunitatea europeana;

Din punct de vedere metodologic, studiul europenizarii prin mass media, respectiv televiziune, impune convergenta mai multor metode si tehnici de cercetare. Pentru primul obiectiv sunt vizate: ancheta sociologica, bazata pe chestionar, în cunoasterea cerintelor românilor, si interviuri în cunoasterea cailor prin care se transmit aceste cerinte; pentru al doilea obiectiv se va recurge la analiza documentelor sociale si la interviuri semistructurate cu jurnalisti si exponenti ai spatiului public; pentru al treilea obiectiv se va apela la analiza de continut a programelor de televiziune astfel selectate încât sa reflecte cât mai divers constructia mediatica a europenizarii ca problema publica.

IMPORTANŢA ŞI RELEVANŢA CONŢINUTULUI ŞTIINŢIFIC
Abordarea stiintifica a integrarii reale a societatii romanesti in structurile europene este decisiva in urmatoarea decada. Acesta este un motiv fundamental in a dezvolta o teorie despre europenizarea societatii romanesti, care sa explice procesele de dezvoltare a Romaniei, o tara ce a cunoscut un trend al modernizarii diferit, in buna masura, de cel din spatiul Europei Occidentale si Centrale. Tema europenizarii abordata in proiectul nostru de cercetare este una de data recenta si abordata sporadic in domeniul stiintelor sociale din Romania.
Discutam despre europenizare ca un act de schimbare in configurarea noii comunitati europene, ca mod de dezvoltare a institutiilor de guvernare la nivel european, ca o cale principala de patrundere a tipului european de guvernare in societatile nationale, ca proces de crearea a unor forme inedite de organizare sociala, culturala si politica.
In vederea realizarii proiectului vom porni de la premisa privind impactul mass media cu procesul europenizarii.
Tema europenizarii prin mass media ocupa un loc proeminent in cercetarea internationala actuala. Se desprind cateva directii.
Prima directie se refera la misiunea televiziunii publice in spatiul public. Se recunoaste de pilda ca penetrarea televiziunii in gospodarii este de 98%, iar un european priveste 250 de minute la TV pe zi. Aceste cifre indica impactul urias al TV si al altor canale de comunicare ce-l poate exercita asupra societatii in general (Broz, 2005)
Inca din anii '80 ai secolului trecut s-a initiat politici de europenizare a intregului sector de comunicare. S-a urmarit armonizarea si protejarea identitatii culturale europene.
Crearea unei sfere publice europene ar cadea in responsabilitatea serviciilor publice audiovizuale din Europa. Cum conceptul de cetatenie a capatat o dimensiune europeana o data cu extinderea procesului de aderare, se argumenteaza ca televiziunile publice ar reflecta aceasta noua tendinta prin europenizarea continutului lor, in mod deosebit cel al emisiunilor de stiri. Desi exista o varietate de opinii s-a cazut de acord asupra a doua criterii privind cerintele pentru o sfera publica europeana: simultaneitatea dezbaterii in mass media din diferite tari si similaritatea structurilor de intelegere (Groothues, 2004).
Se sustine ca identitatea europeana trebuie sa fie construita si inteleasa ca un concept politic si nu ca o mostenire culturala care a trebuit numai sa fie descoperita si reformulata din traditiile istorice ale continentului. Este necesar sa se discute despre fundamentele culturale dar nu exista un spatiu legitimat pentru ideea ca UE necesita o identitate culturala impartasita de toti cetatenii ei (Meyer, 2006).
O alta directie are in vedere europenizarea media, vazuta ca un proces cu doua laturi: una realizata de sus orchestrata de la Bruxelles, prin acte normative, si alta de jos facuta de catre cetateni si statele membre. Realizarea actului de europenizare media se loveste de dificultati, dintre care amintim: puterea statelor nationale in a reglementa sistemele de comunicare, absenta unei uniuni internationale de televiziune, absenta unor practici globale de publicitate si continua importanta a barierilor lingvistice si culturale. Acestea sunt obstacole in supravietuirea media-urilor in tarile mici. In consecinta, tarile mici castiga putin sau deloc din schimbarile din campul mediatic (Papathanassopoulos, 2005)
Studiile de comunicare politica arata ca masa media sunt actorii principali in promovarea spatiului politic european (Ruud Koopmans & Barbara Pfetsch, 2003). Mijloacele de comunicare in masa sunt investite cu virtuti remarcabile in crearea si mediatizarea spatiului public european. Media poate fi vazuta ca un factor important in constructia identitatilor europene.
Daca media dintr-o tara europeana transmite o stire despre un eveniment sau o problema dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene fara nici o referire la cadrul european comun atunci nu este respectat un criteriu de baza. Pentru a fi calificata ca europenizata, o stire de televiziune trebuie sa reflecte existenta UE de care apartin toti membrii ei (Groothues, 2004). In producerea stirilor privind UE, de mare importanta este agenda nationala, care dicteaza agenda stirilor pe teme europene, stabileste prioritatile, valorile care determina ca o informatie sa fie considerata adecvata pentru România (Ionescu, 2007).
S-a realizat un studiu al buletinelor de stiri despre Europa transmise in prime time de televiziunile publice din Marea Britanie, Franta si Germania. S-a urmarit raportul dintre stirile interne, stirile despre Europa, stirile despre tarile neeuropene si Uniunea Europeana (Groothues, 2004) proiect derulat in doua saptamani (iunie-iulie 2003). Au fost selectate trei emisiuni de stiri de la televiziunile publice cu cea mai mare audienta: Telejournal de la France 2, transmis la orele 20.00, Tagesschau de la ARD la 20.00 si BBC News de la BBC1 programat la ora 22.00. Perioada de analiza: 28 iunie 2003-11 iulie 2003, caracterizata prin lipsa unor evenimente exceptionale. Datele arata ca din 529 de stiri transmise de toate cele trei televiziuni publice in intervalul amintit 68% (361) se refereau la probleme interne, 25% (131), la probleme internationale din tari neeuropene, 4% (22) relatau despre evenimente sau probleme din alte tari europene si doar 3% (15) reflectau problemele UE. Exista diferente intre cele trei televiziuni publice. Desi are cea mai scurta emisiune de stiri, ARD are cel mai mare numar de stiri despre relatiile internationale europene si despre UE. France 2, canalul cu cea mai lunga emisiune de stiri, aloca 75% din stiri problemelor interne si numai 2% din stiri relateaza despre situatia internationala a Europei si 2% despre problemele UE. BBC are o pozitie medie. In temeiul acestor date nu se pot trage concluzii asupra tuturor televiziunilor din Europa. Autorul recunoaste necesitatea de a studia programele de stiri ale televiziunilor din alte tari precum si alte programe de televiziune decat cele de stiri din care sa rezulte implicarea lor ca facilitator al sferei publice europene (Groothues, 2004).
Studiile in domeniu arata o diferenta intre principalii actori ai vietii sociale, in ce priveste continutul europenizarii. In timp ce actorii societatii civile accentueaza dimensiunea instrumentala si economica a integrarii europene, actorii ce tin de stat si de partide pun pret pe guvernare si principii constitutionale, iar mass media sunt interesate de identitati colective, norme si valori pe care ar trebui sa le sustina Europa. De pilda media din Germania acorda interes problemelor integrarii europene precum si altor dimensiuni europene in comparatie cu alti actori. Media actioneaza mai mult ca motor al europenizarii si contribuie la deschiderea spatiilor de comunicare transnationala. In contrast, elitele politice nationale ale statului si ale partidelor politice si chiar societatea civila sunt inclinate sa faca dezbateri publice in interiorul granitelor nationale. (Ruud Koopmans and Barbara Pfetsch, 2003).
Exista autori care neaga virtutile televiziunii in a edifica o identitate europeana, cu tot efortul facut inca din anii '50 ai secolului XX de constituire a unor structuri media europene, cum a fost de pilda European Broadcasting Union. S-a crezut ca mass media au o mare putere in a modela identitati colective, asa cum s-ar fi intamplat in cadrul national. Politicieni si oameni de televiziune au crezut ca televiziunea ar putea da un sens apartenentei la o Europa comuna. S-a creat o falsa viziune determinista asupra influentei televiziunii ca mijloc de formare a identitatii europene (Bourdon, 2007).

Bibliografie

Beciu, Camelia Beciu, C.; Perpelea, N. (coord.).2007. Europa si spatiul public. Practici comunicationale, reprezentari, climat emotional, Editura Academiei, Bucuresti
Bourdon Jérôme. 2007. Unhappy enginees of the European. The EBU and the Woes of Pan-European Television. The International Communication Gazette vol. 69(3): 263-280
Michal Broz.2005. Is Europeanization of the Public Sphere in Media Finally Emerging, paper http://theses.lub.lu.se/archive/2005/05/20/1116581813-16770-478/mea_thesis_broz.pdf
Coman Mihai.2003.Mass media in Romania post-comunista, Polirom, Iasi.
Frunzaru, Valeriu. 2007. Sistemul de pensii romanesc. O evaluare din perspectiva europeana, Bucuresti, Editura Economica
Groothues, Fritz. 2004. Television news and the European public sphere: A preliminary investigation. Centre for European Political Communications, University of Leeds: Working Paper 6/04. http://ics.leeds.ac.uk/eurpolcom/exhibits/paper_6.pdf, vazut 10 februarie 2008.
Ionescu Liana. 2007. Jurnalism european. Corespondenti români la Bruxelles, Sfera politicii, nr. 126-127.
Kevin, Deirdre. 2003. Europe in the Media: A Comparison of Reporting, Representation, and Rhetoric in National Media Systems in Europe. London: Lawrence Erlbaum Associates.
Koopmans, Ruud, Pfetsch, Barbara. 2003. Towards a Europeanised public sphere? Comparing political Actors and the Media in Germany. Paper presented at Conference "Europeanisation of Public Spheres? Political Mobilisation, Public Communication, and the European Union".
Lecheler Sophie. 2007. EU Membership and the Press: an Analysis of the Brussels. Correspondents from the New Member States. Paper accepted for presentation at the 2007 annual meetings of the International Communication Association (ICA), San Francisco/USA.
Leeuwen, Theo Van. 2007. "Legitimation in Discourse and Communication", Discourse and Communication, 1(1): 91-112.
Marchetti Dominique, coord. 2004. En quete d'Europe : medias europeens et mediatisation de l'Europe, Rennes, Presses Universitaires de Rennes.
Marinescu, V. 2006. Mass media si procesul de integrare a României in Uniunea Europeana, Cartea Universitara, Bucuresti.
Meyer Thomas. 2006. European Identity, disponibil online la http://www.unigraz.at/en/print/bibwww_seggau_european-identity.doc.
Johan P. Olsen. 2002.The Many Faces of Europeanization, Journal of Common Market Studies, Blackwell Publishing, vol. 40(5), pages 921-952, December
Papathanassopoulos, Stylianos.2005. Europe: an exemplary landscape for comprehending Globalization. Global Media and Communication, vol. 1, No. 1, 46-50 (2005)
Jochen Peter, Claes H. de Vreese. 2004. "In Search of Europe. A Cross-National Comparative Study of the European Union in National Television News". The Harvard International Journal of Press/Politics 9(4):3-24
Pfetsch, Barbara. 2004. "Interpreting the European Public Sphere: A Theoretical and Empirical Assessment of The Voice of the Media". Paper presented at Conference "Changing European Public Spheres: New Cultural and Media Contexts in Western and Eastern EU - Prospects and Challenges", Sheffield University.
Ridout Travis N., Mellen Jr. Rob. 2007. "Does the Media Agenda Reflect the Candidates'Agenda?" The Harvard International Journal of Press/Politics. 12; 44-62.
Schifirnet, Constantin. 2007. Formele fara fond, un brand romanesc, Comunicare.ro, Bucuresti, 2007
Schifirnet, Constantin. 2007. Paradoxul spatiului public, Revista romana de comunicare si relatii publice, nr. 9, pp.27-37.
Schifirnet, Constantin. 2007. "Mass media în sfera publica nationala si în sfera publica europeana", în Revista de comunicare si relatii publice, 10/2007, pp. 57-69
Stavre Ion.2004. Reconstructia societatii romanesti cu ajutorul audiovizualului, Editura Nemira, Bucuresti
Trenz, Hans-Jörg. 2004. Media Coverage on European Governance: Exploring the European Public Sphere in National Quality Newspaper. European Journal of Communication, 19 (3), 291-319.